Legătura neașteptată dintre Facebook, Google și PIB-ul României

Serviciile oferite de Facebook, Google și alții au mare impact asupra noastră, iar experții cred că și asupra PIB-ului.

În ziua de azi, oamenii petrec tot mai mult timp în fața ecranelor digitale, pe internet. Fie că dai scroll pe social media, răspunzi la mailuri sau te uiți la filme pe Netflix, petreci o bună parte din zi pe telefon sau laptop. Toate aceste produse ne consumă o cantitate considerabilă din viață. Evident, sunt extrem de utile pentru toată lumea și ne-au făcut viața considerabil mai ușoară. Gândește-te doar cât de ușor e să dai un search pe Google când ai vreo întrebare în loc să mergi câteva ore la o bibliotecă.

Totuși, când vine vorba de măsurarea activității economicie, nu se ține cont și de aceste bunuri și servicii. Ne referim aici la lucruri precum PIB sau productivitate a locuitorilor (PIB per oră lucrată). Astfel, dacă te uiți la PIB-urile țărilor, inclusiv România, ai putea crede că revoluția tehnologică nici nu a avut loc. Era digitală are implicații în orice, numai în PIB nu, potrivit lui Robert Solow. În Statele Unite, una dintre cele mai dezvoltate țări din punct de vedere tehnologic, cu o cantitate impresionantă de companii tech, PIB-ul abia s-a modificat din 1980.

Toate aceste idei vin dintr-un studiu realizat de către Erik Brynjolfsson și Avinash Collis în cadrul Massachusetts Institute of Technology.

Cât de mult influențează Facebook, Google și altele PIB-ul țărilor

În esență, valoarea reală a tehnologiilor digitale nu este determinată în mod corect. În primul rând, pentru că PIB-ul se bazează pe valoarea pe care oamenii o plătesc pentru bunuri și servicii. Totuși, administrarea corectă a economiei digitale depinde de abilitatea noastră de a determina adevărata valoare a acestor produse gratuite.

Cercetătorii din cadrul MIT au dezvoltat o nouă tehnică prin care se poate măsura nu doar cât plătesc utilizatorii pentru produse digitale, ci și cât de mult beneficiază de acestea. De exemplu, aceștia au arătat că Facebook ar fi ajuns la o valoare de 225 de miliarde de dolari, din 2004 și până acum.

PIB-ul este adesea utilizat ca un reper al economiei. Este un număr relativ precis care semnalează în fiecare trimestru dacă economia este în creștere sau în descreștere. Totuși, nu se iau în considerare decât bunurile finale produse în economie. Pentru că nu măsoară decât banii pe care îi plătim pentru lucruri și nu și cât beneficiem de acestea, bunăstarea economică a consumatorilor nu poate fi corelatăcu PIB-ul. Câteodată, aceasta scade când PIB-ul crește, sau invers.

O nouă modalitate de calculare a PIB-ului

Experțiii au descoperit o modalitate prin care să măsoare bunăstarea economică a consumatorilor. Au numit-o surplusul de consum și este, în esență, diferența dintre valoarea maximă pe care un consumator ar fi dispus să o plătească pentru un bun sau un serviciu și prețul său real. De exemplu, dacă ai fi dispus să cheltui 100 de lei pe o cămașă, dar ea nu ar costa decât 40 de lei, surplusul de consum ar fi de 60 de lei.

În studiul MIT avem și un exemplu clarificator, care face diferența dintre Encyclopedia Britannica și Wikipedia. La început, celebra enciclopedie costa câteva mii de dolari, ceea ce înseamnă că unii consumatori erau dispuși să plătească această sumă.

Mai târziu, a apărut Wikipedia, un serviciu gratuit care mergea pe același principiu, numai că avea mult mai multe articole decât a avut Encyclopedia Britannica vreodată. Dacă măsurai cheltuielile consumatorilor, industria se micșora: compania care tipărea enciclopedia a dat faliment în 2012 pentru că nu o mai cumpăra nimeni. Totuși, dacă măsurai beneficiile, consumatorii erau mai mulțumiți ca niciodată. Potrivit studiului, consumatorii americani atribuie o valoare de 150 de dolari Wikipedia, dar aceasta costă zero dolari. Astfel, surplusul de consum în această situație ar fi de 42 de miliarde de dolari, însă PIB-ul Statelor Unite nu reflectă acest lucru. Acest lucru este valabil și în cazul PIB-ului României, numai că ciferele ar fi diferite.

Legătura dintre Facebook, Google și PIB

Cercetătorii MIT au realizat mai multe studii prin care au urmărit să determine surplusul de consum al cetățenilor pentru o serie de bunuri și servicii, inclusiv cele gratuite care lipsesc din calcularea PIB-ului.

Ca să poată face aceste determinări, cercetătorii i-au întrebat pe respondenți (printre altele), pentru ce sumă ar fi dornici să renunțe pentru o lună la anumite servicii online precum Instagram, Wikipedia, Google etc. Acest lucru i-a ajutat să afle cât valorează fiecare serviciu pentru consumatori. În ceea ce privește Facebook, suma medie pentru care utilizatorii ar fi fost dispuși să renunțe la rețeaua socială a fost de 48 de dolari. Experții estimează că rețeaua socială ar fi generat o valoare de 231 de miliarde de dolari pentru PIB-ul SUA.

Au lansat același experiment și în Europa. Aici, consumatorii erau dispuși să renunțe să mai intre pe platformă pentru o lună pentru suma medie de 97 de euro.

De asemenea, estimările acestora indică faptul că platforma generează un surplus de consum de aproximativ 500 de dolari pe persoană, anual, în Statele Unite. Suma ar fi cel puțin egală pentru utilizatorii din Europa.

În schimb, venitul mediu pe utilizator este de aproximativ 140de dolari pe an în Statele Unite și 44 de dolari pe an în Europa. Cu alte cuvinte, Facebook operează una dintre cele mai avansate platforme de publicitate, însă veniturile sale publicitare reprezintă doar o fracțiune din surplusul total de consum pe care îl generează.

Dacă am lua în considerare surplusul de consum al unui singur produs digital, în acest caz Facebook, PIB-ul Statelor Unite ar fi crescut, în medie, cu 0,11 puncte procentuale pe an din 2004 până în 2017.